Alice

Ea..ea e Alice
Alice.Cullen?
Nu...Alice si-atat.
...da,si?De ce ea?
ea..?
Da.De ce mi-o arati cu degetul,de ce pari atat de mandra,de parca ar fi premiul Nobel sau asa ceva..?
Pentru ca ea..e speciala
Cine.. e Alice?
Alice.Alice e una dintre acele persoane...
Delirezi...hai,hai sa plecam acasa!
Alice..

Sub lumina felinarului ce ascundea atatea secrete,cele doua umbre priveau in gol,imbratisate de misterul noptii,de cantecul ce greierii il fredonau asteptand moartea.O umbra se ridica,iar pasii ei se pierdura in noapte,indepartandu-se de felinar.Cealalta ramase insa acolo,continuand sa vorbeasca fara sa ii pese daca cineva o auzea.

Alice e umbra noptii..ea..ea e singura care a ramas,in ciuda faptului ca peste chipul sau au trecut mii de lacrimi,balti de sange si cuvinte pline de ura,ea a ramas la fel:un chip bland,cu ochi mari,caprui,ce priveau dincolo de infatisarea banala a omului,buzele rosii,asemenea sangelui care ii fusese prieten atata timp,cel care o sarutase pentru intaia oara atunci cand ea luase fiinta,trupul ce parea atat de firav si totusi,care reusise sa ramana in picioare atatia ani...ea e Alice.Alice e cea care vine atunci cand te astepti mai putin,cea care,desi a pastrat in ea iubire si blandete,le omoara atat de usor,cu o singura miscare a bratului sau puternic.Alice e cea care a cunoscut oameni ce si-au daruit inima altora,fara sa stie ca iubirea e ca o ceapa,ca atunci cand te apropii de ea,nu poti sa faci nimic,ai sa plangi..cea care a cunoscut oameni care au uitat ca sunt facuti din sentimente,oameni care au primit in ei doar minciuna si lacomia,lasand in urma toate lucrurile care contau,oameni care nu cunoscusera inca iubirea,minciuna sau tristetea...Alice i-a omorat pe toti.Desi farama de inima pe care o avea disparea incet cand facea asta,stia ca doar asa poate sa existe.Si i-a omorat pe toti...Alice e singura care a reusit sa traiasca atatia ani fara sa verse o lacrima.Chiar daca a zarit in fata sa mii de chipuri.Oameni ce abia isi imbratisasera copiii,oameni ce gustau timid primele farame de iubire,prin care Alice simtise cum e sa iubesti,oameni ce traiau doar pentru a simti cum banii le cad in maini,prin care ea reusea sa intalneasca sentimentul de dezgust...insa i-a ucis pe toti.

Umbra se opri pentru un moment din soptit,si privi intr-un anumit punct in pelerina neagra a noptii.Astepta,timid,apoi zambi amar,cand stralucirea unei securi lungi deschise un tipat ce strapunse noaptea asemenea securei ce strapunsese trupul umbrei ce plecase nepasatoare,apoi un geamat ce se pierdu in noapte.

Vezi?Asta e Alice..